Tip:
Highlight text to annotate it
X
Încercați să măsurați un cerc.
Diametrul și raza sunt ușoare,
sunt doar linii drepte
pe care le poți măsura cu un liniar.
Dar ca să obții circumferința
ai avea nevoie de o bandă de măsurat sau de un șnur,
dacă nu există o modalitate mai bună.
Evident că
circumferința unui cerc s-ar micșora sau mări
odată cu diametrul său,
dar relația merge mai departe de atât.
De fapt, raportul dintre cele două,
circumferința împărțită la diametru,
va fi întotdeauna același număr,
indiferent cât se va mări sau micșora cercul.
Istoricii nu sunt siguri când sau ***
a fost descoperit acest număr,
dar e cunoscut
de aproape 4.000 de ani.
Aproximări ale acestuia apar în lucrări ale matematicienilor din Grecia antică,
Babilonia,
China,
sau India.
Și se crede că a fost folosit
la construirea piramidelor egiptene.
Matematicienii l-au estimat
înscriind poligoane în cercuri.
Și până în anul 1400
a fost calculat până la a zecea zecimală.
Deci, când au aflat valoarea exactă
și nu au doar una estimativă?
Niciodată!
Vedeți, raportul dintre
circumferința cercului și diametrul acestuia
e ceea ce e cunoscut ca un număr irațional,
unul care nu poate fi exprimat niciodată
ca raport de două numere întregi.
Poți să te apropii,
dar indiferent cât de precisă e fracția,
va fi întotdeauna puțin diferită.
Pentru a o scrie în formă zecimală,
ați avea un număr înfinit de cifre
începând cu
3.14159
și continuând
la nesfârșit!
De aceea, în loc să încercăm să scriem
de fiecare dată un număr infinit de cifre,
ne referim la el folosind litera grecească pi.
În prezent, testăm viteza calculatoarelor
punându-le să calculeze pi,
și calculatoarele cuantice au reușit
să calculeze până la două cvadrilioane de cifre.
Oamenii chiar se întrec să vadă
câte cifre pot memora
și au stabilit recorduri în a reține
mai mult de 67.000 dintre acestea.
Dar pentru cele mai multe utilizări științifice,
ai nevoie doar de primele patruzeci.
Și care sunt aceste utilizări științifice?
Cam orice calcule care implică cercuri,
de la volumul unei doze de apă minerală
la orbitele sateliților.
Și nu e vorba doar de cercuri.
Deoarece e util și în studiul curbelor,
pi ne ajută să înțelegem sisteme periodice sau oscilante
*** ar fi ceasurile,
undele electromagnetice,
și chiar și muzica.
În statistică, pi e folosit în ecuația
pentru calcularea ariei sub o curbă normală de distribuție,
cu care se calculează distribuția
scorurilor la testele standardizate,
modelelor financiare,
sau marjelor de eroare în rezultate științifice.
De parcă n-ar fi de ajuns,
pi e folosit în experimente din fizica particulelor,
*** ar fi cele care folosesc Marele Accelerator de Hadroni,
nu doar datorită formei sale rotunde,
dar mai subtil,
datorită orbitelor în care se mișcă mici particule.
Oamenii de știință au folosit pi chiar
și pentru a demonstra noțiunea iluzorie
conform căreia lumina funcționează și ca particulă
și ca undă electromagnetică,
și, poate cel mai impresionant,
pentru a calcula densitatea întregului nostru univers,
care, apropos,
conține mult mai puține
decât numărul total de cifre din pi.