Tip:
Highlight text to annotate it
X
IRAN, UNDEVA ÎN DEŞERT,
200 DE MILE SUDEST DE TEHERAN
25 APRILIE, 1980 – ORA 4:00
Să mergem. Treci acolo.
Mişca! Mişca! Mişca!
Mişca. Sergent, du-ţi oamenii acolo.
Acela este elicopterul lui Peterson?
Se afla în elicopterul
care a sărit în aer.
McCoy.
Întoarce-te.
Unde dracu pleci?
Ne retragem.
D-le căpitan McCoy.
- Bobby, unde-i Pete?
- E încă în elicopter.
Flăcările sunt prea înalte.
Nu se poate ajunge la el.
D-le căpitan, staţi deoparte.
Rezervoarele stau să explodeze.
Pete.
Pete. Unde eşti?
Ieşi dracului de acolo.
O să explodeze.
Scott?
Dumnezeule, ieşi.
O să explodeze.
- Rezistă.
- Pleacă.
Rezista, Pete.
Pleacă de acolo.
Oh, Doamne. Piciorul.
Haide.
Fugi de aici, căpitane.
Aculta, Pete. Când ridic
jeepul, îţi tragi piciorul.
Gata?
Trage.
Trage-ţi piciorul. Pete, trage-l.
Sprijină-te de mine.
Mişca. Urcă-i. Hai odată, mişca.
În ordine, decolează. Să mergem.
- Scott şi Pete au rămas în spate.
- Trebuie să mă gândesc la întreaga escadrilă.
Haide, decolează.
Hei, uite-i.
Vino, Scott.
Coboară-l.
Hai odată, omule.
Securizează muniţia.
În ordine, l-am prins.
Vino, mişca. Mergi.
- Haide, închide uşa.
- Faceţi loc.
DELTA FORCE
Traducerea şi adaptarea:
YVE
Subtitrarea:
YVE
Le-am spus că este prea periculos
să lanseze această operaţiune noaptea.
Au crezut ca planul lor este mai bun.
Am petrecut 5 ani în Vietnam urmărindu-i
pe ei plănuind... iar pe noi murind.
În fine... Îmi dau demisia când mă întorc.
Întrerupem programul pentru
următorul buletin special.
Cu o oră în urma încercarea de a salva
ostaticii americani ţinuţi captivi la Teheran
s-a sfârşit într-un dezastru pentru
forţele speciale antiteroriste ale armatei.
Opt membrii ale unităţii speciale
au murit şi 13 au fost răniţi.
La ora actuală nu deţinem alte informaţii
privind cauzele acestui dezastru.
ATENA, VINERI, 19 IULIE,
1985 – ora 7:45
American Travelways
zborul 282 de la Cairo a aterizat.
Călătorii pentru cursa spre New York
prin Roma sunt rugaţi să se îndrepte spre poarta 11.
Am un picior rănit.
Credeam că v-ar interesa să aflaţi
ca sărbătorim nunta de argint.
- Mazel tov.
- Felicitări.
Am fi divorţat cu ani în urma dar nici unul
dintre noi n-a vrut custodia copiilor noştri.
Vă rog, nu-l acultati. Dacă ar fi fost
după el, le-ar fi răsfăţat rau de tot.
- Mă duc la cumpărături.
- Bună idee. O să verific ce face fiica mea.
Vrei să mergi la duty-free?
Ai grijă de lucruri, draga.
- Harry Goldman. Philadelphia.
- Ben Kaplan. New York.
Deborah, las-o să aibe păpuşa pe care o
vrea ea. E doar o copilă.
Mami, nu e o copilă.
şi tu o rasfeti.
Ba nu. Doar am reuşit cu tine
să fac un lucru destul de bun.
Harry vroia să îmi cumpere cu ocazia aniversării
noastre un inel nou. Însa am refuzat.
Mi-a luat acest inel în Jerusalim
în luna noastră de miere.
Chiar? Oh, e drăguţ. Ce scrie pe el?
O clipă. Vă arat imediat.
Aici, ţineţi.
Scrie: Ani I'dodi, ve dodi li.
Este în ebraică. ştiu asta.
Este din Cântecul cântecelor.
"De la mine pentru iubitul meu, de
la iubitul meu pentru mine."
- Sunteţi cumva evreoaica?
- Nu, sunt chinezoaica.
Desigur.
- E vreo problemă?
- Nu, deloc.
- Am crezut că aveţi o scurgere de apă.
- Putem începe îmbarcarea?
Desigur. Poate ar fi bine
să verifici cu inginerul de zbor.
Vă doresc un zbor plăcut.
Ne pare rău, nu mai avem locuri la acest zbor.
Vă rugam întrebaţi la casa când este următoarea cursă.
- Nu, trebuie să iau acest zbor.
- Ne pare rău domnule. Aveţi un bilet stand-by.
Avionul este plin. Vă rugăm să faceţi loc.
- Aţi verificat, dacă este loc.
- Domnule, nu puteţi urca în acest avion.
Verificaţi dacă este un loc pentru mine.
Mi s-a spus că este loc.
- Vă rugăm să faceţi loc.
- Vă rog, sa vă daţi la o parte.
Mi-au spus că am bilet.
Trimiteţi paza imediat.
Vă rugăm să vă calmaţi. Aratati-m biletul dv.
Aici. Aici. Vedeţi.
Ce să facem?
Facem ceea ce trebuie să facem.
- Unde-i susţinătorul meu?
- E la Robert, mama.
Din partea American Travelways,
vă urez binevenit la zborul 282
spre Roma şi mai departe spre New York.
Durata de zbor până la Roma
va fi de 55 de minute.
- Nu te teme de decolare.
- Dragă, poţi să tragi de asta?
- Nu mă omorî, trage.
- Respiră adânc, nu o să te omor.
- Termina.
- Glumesc doar.
- Totul în ordine?
- Puteţi să îmi aduceţi un pahar cu apă, vă rog?
Îi este frică de zbor.
Vrea să ajungă în cer.
Dar nu vrea să ajungă acolo zburând.
Vă aduc imediat apa.
Scuzaţi-mă. Sunteţi din Chicago, nu?
Da, suntem. *** v-aţi dat seama?
Şi eu sunt din Chicago. Probabil v-am
văzut undeva în Chicago.
- După accent n-aş spune că sunteţi din Chicago.
- Am stat la Chicago doar patru ani.
- Sunteţi polonez?
- Rus.
Cunoaşteţi biserica ortodoxa
lângă Lincoln Park? Preotul Duchinsky.
Mă duc în fiecare duminică să-i acult predica.
- Vă întoarceţi acasă?
- E prima vacanţă de când am plecat din Rusia.
- V-aţi distrat?
- Mă simt ca renăscut.
America a fost bună cu noi.
Lăudat să fie Domnul.
Drace.
- Tata, uite.
- Lasă-mă să dorm.
Aceasta este o deturnare. Jos capul.
Jos capul.
Toată lumea jos. Aceasta e o grenadă.
O să aruncăm avionul în aer.
Ce aveţi de gând?
- Jos capul.
- Ce aveţi de gând?
- Jos, toată lumea.
- Jos capul.
Aceasta este o deturnare.
Aceasta e o grenadă.
O să aruncăm avionul în aer dacă nu
faceţi exact ceea ce vă spunem noi.
Mâinile pe cap.
Dumnezeule.
Nu!
Robert, eşti bine?
Suntem pregătiţi să murim.
Nu mă provocaţi.
Dacă vrei să mori, de ce nu alegi alt loc.
Pst, Pst. Domnule... Nu.
Nu.
- Cabina. Recepţie.
- O să cooperam.
- Deschideţi...
- Calmaţi-vă. O să cooperam.
Facem tot ce ne cereţi.
Deschideţi cabina.
Deschideţi uşa.
Jim. Eu sunt.
Deschideţi.
- Deschide, Jim.
- Este totul OK?
Totul este în ordine, vă rugam deschideţi.
Deschideţi uşa sau o să arunc avionul în aer.
Jim, trebuie să deschizi.
Ridică-l.
Mişca. Stai jos.
Preiau avionul.
O să cooperaţi.
O să te duc oriunde
vrei tu.
De ce nu bagi cuiul
înapoi în grenada?
Bagă-l înapoi.
Calm, Jim.
Sunt gata să mor. Sunt Abdul Rafai.
Sunt un comandat în cadrul
Revoluţiei Lumii Noi.
De acum o să urmezi ordinele mele
şi de la nimeni altcineva,
sau o să arunc avionul în aer.
- M-ai înţeles?
- Da, să trăiţi.
Bine, mergem spre Beirut.
- Unde?
- Beirut. Zboară spre Beirut.
Beirut.
Roger.
- Ia mâna.
- E procedura standard.
Drace, e o deturnare!
Sună la Ambasada Americană.
- Dave, ia legătura cu controlul din Atena.
- Nu.
O să zbori cu ajutorul unei harţi.
ştii să zbori. O să zbori după harta.
Mă tem că nu o să ne ajungă
combustibilul, d-le căpitan.
Atunci o să zbori până ce ţi se va
termina combustibilul, căpitane.
Asta-i tot.
Ambasada Americii? Aici
turnul de control din Atena. E o urgenţă.
Aici Ofiţerul Secund
al Ambasadei Americii.
Faceti-m legătura cu Departamentul de Stat
centrul de operaţii. Este o urgenţă.
Vă raportez o deturnare.
S-a întâmplat acum cinci minute
la bordul zborului American Travelways 282...
WASHINGTON D.C.,
VINERI, 19 IULIE - ora 2.10
Nu deţinem alte informaţii
la momentul actual...
PENTAGONUL,
VINERI, 19 IULIE – ora 2.15
Da domnule. Vă fac legătura
cu domnul preşedinte.
Bună seara. Sau mai degrabă bună dimineaţa.
După *** ştiţi avem
o criză majoră în Estul Mijlociu.
Preşedintele trimite de urgenta
unitatea Delta Force în zona în cauză.
Ceea ce trebuie să facem acum este să
organizăm urgent o operaţiune de salvare.
Fă-mi legătura cu Nick Alexander de la Bragg.
FORTUL BRAGG, CAROLINA DE NORD,
VINERI, 19 IULIE – ora 2.20
Haide, Nick.
Nu-i poţi vedea de acolo.
Pai, am o imaginaţie bogată.
Încercam doar să fiu amabil.
Ţi-a spus careva în ultima vreme
că eşti un gentleman, Nick?
În ultimul timp nu.
Draga, te rog,
dă-mi telefonul.
Alexander.
Delta Force să intre în faza de alerta trei.
Zborul ATW 282 a fost deturnat.
- Trimite escadrila Sabre în Orientul Mijlociu.
- Libanon?
Nu ştim sigur.
- Când te afli în aer, contactează-mă din când în când.
- În ordine, dle. general.
Poftim, draga.
Doamnelor şi domnilor,
vă vorbeşte căpitanul.
Sunt Abdul Rafai.
Sunt un membru al
oraganizatiei revoluţionare Noua Lume.
Am declarat război imperialiştilor
americani, zioniştilor, teroriştilor
şi restului de atrocităţi antisocialiste.
Avionul se îndreaptă
spre o nouă destinaţie.
Pentru siguranţa dv.,
vă sugerez să ascultaţi cu atenţie
şi să urmaţi toate instrucţiunile.
- Harry.
- Poftim?
Inelul meu, e ebraic.
Scoate-l. Pune-l în geantă.
Scoate-l.
Harry, am o dunga albă pe deget.
Crezi că vor remarca?
Te căsătoreşti cu mine?
Oh, Harry. Ce se va întâmpla cu noi?
Un lucru e sigur.
Ne vom aminti mereu
de nunta noastră de argint.
Să facem ceva.
Ei sunt numai doi. Îi putem învinge.
Nu e o idee bună.
Tipii aceştia sunt periculoşi.
Dacă o să arunce în aer avionul, vor muri
mulţi oameni. Trebuie să le facem jocul.
În ordine.
Puteţi sta drept.
Nu vorbeşte nimeni.
Nimeni nu mişca.
Iertaţi-mă, domnule.
- Doamna această tânără este gravi...
- Gura.
Vă rog, nu mă simt bine.
FAYETTEVILLE, CAROLINA DE NORD
FERMA LUI McCOY,
VINERI, 19 IULIE – ora 2.42
... a fost deturnat.
Se presupune ca la bordul avionului ATW sunt
peste 100 de americani.
Vă vom ţine la curent
de îndată ce ne parvin noi informaţii.
Niciunda dintre grupările teroriste cunoscute
din acea regiune
vrea să-şi asume responsabilitatea
pentru aceasta acţiune.
Acum.
Bărbaţii se muta la geamuri.
Toate femeile se aşează lângă culoar.
Acum - repede.
Executaţi.
Repede. Repede. Linişte.
Gura. Nici o vorbă.
Avionul deturnat se află încă în aer
şi se îndreaptă spre o destinaţie necunoscută,
probabil undeva
în Estul Mijlociu.
Încă nu se ştie nimic despre situaţia
americanilor şi a celorlati ostatici.
O să va ţinem la curent
de îndată ce avem informaţii noi.
Toată lumea sus şi în spate.
Mai repede!
Venim, venim. E în ordine.
Mişcare. Mişcare.
- Scuzaţi-mă. Mi-am uitat poşeta.
- Las-o. Mişca.
În spate. Nu vă opriţi.
Mişcaţi-vă. Haideţi odată.
- Mişcaţi-vă. Nu va oriti.
- Staţi jos. Staţi jos.
- Nu pot sta pe podea.
- Jos.
- Spatele meu. Spatele.
- Jos. Staţi aici. Staţi aici.
Jos.
- O să stau pe poalele lui.
- Mulţumesc mult. Vă mulţumesc.
- Jos.
- Fiţi atent la arma, domnule.
De ce îl loveşti, omule?
Gura.
Linişte.
- Nu se poate respira aici.
- Gura. Gura, toată lumea.
Jos.
Ellen. Întoarce-te.
- Ce cauţi aici? Dute înapoi.
- Păpuşa mea.
E o păpuşă frumoasa. *** te cheamă?
Ellen.
Ellen. E un nume drăguţ.
- Câţi ani ai, Ellen?
- şase.
Ştii, Ellen...
am avut o fetiţă exact ca tine.
O chema Salima.
Înţelegi, Ellen?
Bine. Bine. Poftim.
Mulţumesc.
Dute, dute. Dute!
Haide.
BAZA AERIANĂ POPE
CAROLINA DE NORD,
VINERI, 19 IULIE – ora 3:00
Hei, Ace. Crezi ca
căpitanul va apărea?
- Să fiu al naibii dacă nu.
- Nu a fost chemat?
Cine l-ar chema? S-a retras
pe vechia lui ferma de cai.
Trebuie să recunosc, m-aş bucura
dacă căpitanul McCoy ar veni cu noi.
- Mi-am permis să-l sun, domnule.
- Ce ai făcut?
N-a fost acasă.
Probabil e pe drum încoace, d-le colonel.
Hm... În nici un caz.
Arata bine.
Da.
Trageţi obloanele.
Trageţi obloanele. Cu toţii.
Trageti-le.
În ordine. Trageţi,
obloanele de la geamuri.
Trageţi obloanele. Haideţi.
şi pe acestea.
Abdul, vino.
Ce-i?
Vino repede.
Ce-i?
Spune.
E în ebraică.
Sunt israelieni aici.
Vino.
Sunt israelieni la bordul avionului.
Vreau să le identifici pentru mine.
Nu ştim cine ar putea fi israelian.
*** am putea?
Au venit cu zborul El Al.
Şi o să-i găsesc.
Adunaţi toate paşapoartele.
- De ce?
- Faceţi ce v-am spus.
În ordine.
Doamnelor şi domnilor, atenţie.
Vi se cere să predaţi paşapoartele.
Deci vă rog, scoateţi paşapoartele
şi ţineţi-le deasupra capului dv.
- De ce?
- Nu ştiu de ce.
Mulţumesc.
Vino.
Mustafa, fii cu ochii pe ea.
Nu vorbi şi doar
fa ceea ce îţi cer să faci.
Nu. Numai femeile. Dute înapoi. Înapoi.
Domnişoara, v-au spus de ce
vor paşapoartele noastre?
O să le primim înapoi?
Punele aici.
Pe toate. Le vreau pe toate.
Nu trişaţi. ştiu
că sunteţi 144 de pasageri.
Ingrid aduna restul.
Scuzaţi-mă domnişoară. Nu avem paşapoarte.
Suntem de la marină.
- Avem aceste carti de identitate ale marinei.
- Ascundeti-le.
Ascunde-o, omule. Ascunde-o.
Hei, tu. De ce
nu ai adunat paşapoartele lor?
- Nu au paşapoarte.
- Minţi.
Nu, o clipă. Avem astea.
Avem astea.
E o legitimaţie a marinei.
- Marines.
- Nu. Suntem şoferi pentru Marina americană.
- Voi?
- Da toţi trei. Suntem din marină.
Marines. Voi aţi omorât mulţi dintre
prietenii mei când aţi bombardat Beirutul.
America nu a bombardat niciodată Beirutul.
Avione de pe nava voastră New Jersey
au bombardat taberele noastre.
- Calmează-te.
- Greşeşti.
America nu a bombardat niciodată Beirutul.
- Nava voastră americana!
- Nu!
Nu!
Opriţi-vă! E preot.
Destul, destul!
Ei trei fac parte din
marina americană. Uite.
Oh, da?
Trei eroi americani.
De acum o să călătoriţi
numai clasa întâi, domnilor.
- Ce se întâmplă aici?
- Gura.
- De ce vrei ca noi...
- Ţine-ţi gura.
Vino.
Tine asta.
Te rog, să taci. Bine?
Totul va fi bine.
Auzi. Nu trebuie să faci asta.
- O să cooperam.
- Gura. Stai jos.
Stai jos.
Acum ascultă-mă.
Verifica fiecare paşaport în parte.
Selectează paşapoartele cu nume evreieşti.
În paşapoartele americane nu apare religia.
Îi vreau pe israelieni.
Nu sunt israelieni la bord.
Atunci selectează numele evreieşti.
Ţi-am spus, e imposibil să ştiu cine
e evreu. De unde să ştiu?
Fă-o!
Nu pot! Nu vreau.
Ba da, o s-o faci.
Nu, eu nu.
Nu vezi? Sunt neamtoaica.
- Ce înseamnă asta?
- Selectările.
Naziştii.
Lagărele morţii.
Nu îţi dai seama, ca nu pot fac
ceea ce-mi ceri?
Îmi pare foarte rău, doamna.
Dar... trebuie să faci acest
lucru pentru noi.
Pretinzi că eşti membru
unei grupări revoluţionare.
Da aşa-i. Luptăm pentru libertate.
Luptăm pentru fraţii noştri.
Dar nu cred că vrei să fi
comparat cu naziştii
care au omorât şase milioane de evrei.
Nu destui, doamna.
Evreii au furat Palestina.
Ne-au luat pământul.
Las-o în pace. Fără arma ai fi las.
- Taci porc american imperialist.
- Opreşte-te, te rog.
Sunteţi cu toţii porci şi criminali.
Nu-l omorî, te rog.
Opriţi-l, Nu-l lăsaţi să-l omoare.
Vei face *** a zis Abdul.
El este noul vostru capitan
şi ori vă supuneţi ori muriţi.
M-aţi auzit? O să muriţi.
O să omorâm pe fiecare de pe acest avion.
Nu nu o să fac acel lucru!
Ba da.
Ce se întâmpla d-le colonel? Oamenii
şi echipamentul sunt îmbarcate. De ce întârziem?
- Îi mai dai încă cinci minute.
- Cui?
Oh... nimic, domnule.
Încă câteva minute.
D-le colonel?
Era şi timpul să apari.
Credeam, că va trebui să folosesc asta.
Ce e asta?
Un decret prezidenţial
în care eşti chemat înapoi la datorie.
Poţi lăsa cheile în maşină.
Echipamentul tau se afla în avion.
D-le general, suntem pregariti.
- *** a fost logodna ta?
- Foarte scurtă.
- Bobby, îmi pare bine să te văd.
- Bun venit înapoi, şefule.
- Cine-i tipul?
- Nu ştiu.
- Să pornim.
- Să mergem.
- Mă bucur că te văd.
- Şi eu, d-le căpitan Jack.
- Sper că n-o să-ţi car şi de data asta fundul.
- În nici un caz, d-le căpitan.
D-le maior.
Da, d-le maior.
- Ce naiba?
- Felicitări.
Doamnelor şi domnilor,
vă vorbeşte noul capitan.
Domnişoara Ingrid va citi câteva nume.
- Ce au de gând?
- Persoanele trebuie să meargă imediat la clasa întâi.
Repet: Imediat.
Kaplan, Benjamin.
Dl. Benjamin Kaplan.
Nu se poate.
Nu acum, nu din nou.
Ce faci?
Unde mergi?
Stai.
Am supravieţuit odată.
O să reuşim şi de data asta.
Vin.
Unde pleci?
Dute înapoi pe locul tău.
E soţul meu.
- Stai jos.
- Nu.
Nu. Nu vreau să ascult.
Haideţi. De ce nu faceţi ceva?
Ei sunt numai doi.
Voi sunteţi mai mulţi.
Nu-mi pasa.
E doar supărată.
Nu. Este războiul.
Lagărele de concentrare.
De ce nu faceţi ceva?
- Doar sunt numai doi.
- Stai jos!
Iar noi suntem atât de mulţi.
- Faceţi ceva!
- Vă rog...
Tu! Stai jos.
Jos.
Sunt Benjamin Kaplan.
Cu ce vă pot ajuta?
Stai jos.
Următorul.
Harry Goldman.
Domnul Harry Goldman,
veniţi vă rog la clasa întâi.
Vă rog... lăsaţi-l.
E bolnav. Are probleme cu inima.
Sylvia. Sylvia, fii tare.
Ascultă-mă. Fii tare. Sunt bine.
- Te rog, nu pleca.
- Pot. Pot. Este în ordine.
Mişca.
Dute!
- Harry Goldman.
- Stai jos.
- Următorul.
- Robert Levine.
Domnul Robert Levine, veniţi vă rog
la clasa întâi.
Bine, bine. Mişca.
Vă rog, nu-l luaţi pe tata.
Tati, ia-mă cu tine.
Trebuie să merg, draga mea.
Dar nu părăsesc avionul.
Nu poate, draga. Tati nu poate...
Mă întorc.
Tati. Uite, tine.
Bine, mişca.
Haide, haide. Mişca.
S-o laşi pe fetiţa mea în pace.
Mişca.
Pe podea.
David Rosovsky.
Domnul Rosovsky, veniţi
vă rog la clasa întâi.
E o greşeală.
E o greşeală.
D-le Rosovsky, ori vă mişcaţi
ori vă împuşc chiar aici.
Dar nu sunt evreu. Sunt american.
Vin din Rusia insa acum trăiesc în America.
Sunt creştin ortodox. Întrebaţi-i.
Măicuţa, spuneţi-i ca nu sunt evreu.
Părinte, nu mă ştiţi din Chikago?
- Mişcă.
- Aşteaptă.
- Bărbatul spune adevărul.
- Stai jos. ştim ce facem.
D-le, comiteţi o mare greşeală...
Stai jos.
Pe podea.
- Spune adevărul.
- ştim ce facem.
- Părinte. Unde mergeţi?
- Tu. Întoarce-te.
- Am spus să te întorci.
- Nu.
Stai jos.
- Ce cauţi aici?
- M-aţi chemat.
- *** te cheamă?
- William O'Malley.
- Nu te-am strigat.
- Aţi chemat toţi evreii.
Sunt evreu, precum Isus Hristos.
Dacă luaţi pe unul dintre noi,
trebuie să ne luaţi pe toţi.
Atunci stai jos.
- Tu.
- Eu?
Da. Doamna gravida. Vino.
Scuză-mă.
Dute, Dute, Dute. Mişca.
Vino.
Am nevoie de perne.
Dă-mi te rog câteva perne.
Da... Stai jos. Stai jos.
OK, ajunge. Stai jos.
Ajunge. Stai jos.
- Te simţi bine?
- Da. Mulţumesc că ţi-ai amintit.
- OK altceva?
- Mulţumesc.
În ordine.
- Somn uşor.
- Merci.
Beirut turnul de control,
zborul American Travelways 282,
sub comanda căpitanului
Abdul Rafai
ai grupării...
Revoluţia Noii Lumi.
Noii Lumi,
vă rugăm să ne daţi instrucţiunile de aterizare.
American Travelway, nu vă pot
da instrucţiuni de aterizare.
Aeroportul este azi închizi
pentru toate zborurile internaţionale
din ordinul guvernului libanez.
L-ai auzit.
Ce ai de gând să faci acum?
Să aterizăm.
La naiba.
Beirut, eliberaţi urgent pista de aterizare
ori o să murim cu toţii.
Dacă încercaţi să aterizaţi
va aşteaptă un dezastru.
- Unde-i avionul?
- Acolo.
Vorbeşti cu căpitanul? Dami-l.
D-le căpitan?
Vă vorbeşte Ministrul Apărării.
Nu puteţi ateriza în ţara noastră.
Avem destule probleme.
La bordul avionului
se afla 144 de bărbaţi, femei şi copii.
Deturnatorii ne-au ameninţat ca o să arunce
avionul în aer. În cazul acesta vina o purtaţi dv.
Aţi înţeles acest lucru, d-le Ministru?
Ne acordaţi acum permisiunea de aterizare?
Răspunsul meu rămâne nu.
D-le Ministru... D-le Ministru...
... ascultaţi-mă.
Ce se întâmpla?
D-le căpitan. Ce-s ţipetele alea?
Ce se-ntâmplă?
Torturează un băiat.
Un ostatic de la marină.
Îl omoară.
D-le Ministru, o să aterizăm
cu sau fără permisiunea dv..
Reduc viteza.
Lasa-a să aterizeze.
D-le căpitan, e în ordine.
Aveţi permisiunea de aterizare.
Puteţi să-mi mai daţi un minut.
Vreau să eliberez pista de aterizare.
DEASUPRA OCEANULUI ATLANTIC
VINERI, 19 IULIE – ora 5:45
Atacam din trei părţi.
McCoy, conduci primul atac.
O să ataci ieşirile de siguranţa
de la aripa... aici şi aici,
securizând cabina clasei întâi
şi cabina piloţilor.
Pete, tu conduci al doilea atac.
Ataci ieşirile de urgenţă de pe aripa de la
tribord, aici, securizând cabina principala.
Bobby, tu conduci ultimul atac
ca sprijin şi în caz de urgenţă.
O să fie floare la ureche.
- Se afla numai doi terorişti la bord.
- De unde ştim acest lucru?
O presupunere calculată.
În ordine. Aveţi întrebări?
LIBANON, AEROPORTUL BEIRUT
VINERI, 19 IULIE - AMIAZA
Poftiţi.
Transmiteţi-i Americii ca în cinci minute...
... o să –î omorâm unul după celălalt.
O să omorâm unul la fiecare 5 minute.
O să fie un dezastru.
Jamil. Mulţumesc lui D-zeu că ai venit.
La fiecare 5 minute
o să împuşte pe cineva.
- Lasă-mă să încerc.
- Încearcă.
Salut, frate.
- Jamil.
- Felicitări.
Avem nevoie de simpatia lumii.
Avem nevoie
de opinia publica americana.
Acum e timpul să fim uniţi.
Eliberaţi femeile şi copii...
Pe urma americanii o să negocieze.
Nu.
Ascultă-mă, frate.
Sunt comandatul tau.
Nu mai eşti.
Abdul, toţi ne luptăm
pentru aceasi cauza.
Nu. Dă-ne combustibil.
Nu?
Calea lor e sinucidere curată.
Dă-le combustibil şi scapă de ei.
Bine, Abdul...
Termină misiunea *** vrei tu.
D-zeu cu voi.
Mami, e cald.
ştiu, draga. La toţi le este cald.
Ce fac cu tati?
Îi pun câteva întrebări.
Ce fel de întrebări?
Poate... despre a fi evreu.
Nu le plac evreii, aşa-i, mami?
Nu, draga, nu le plac.
Deschide uşa. Deschide.
- Hassan.
- Mustafa, bine ai venit.
Tu... mişcă. Stai jos.
Felicitări, fratele meu.
Mă bucur să te văd.
Scoate-i.
- Părinte, D-zeu cu dv..
- Aveţi grijă de dv. şi de ei.
Tu rămâi.
Ben.
- Vă rog, nu-l luaţi.
- Tati.
Mami. Îl iau pe tati.
Nu!
Mişca, mişca.
În ordine. E timpul să plecăm. Decolăm.
- Unde?
- Vă spun când suntem sus.
BEIRUT, CENTRUL ORAşULUI
CARTIERUL PRINCIPAL AL TERORIşTILOR
VINERI, 19 IULIE – ora 2:00
Băgaţi-i în celule.
Mişca! Repede!
Poliţia secreta israeliana spune că au
părăsit Beirut. Credem că pleacă spre Algeria.
În acest caz vor ateriza la aeroportul
Boumédienne peste cinci ore.
Nick, am primit confirmarea
Din partea d-lui Preşedinte.
Guvernul algerean doreşte să coopereze
Putem pleca spre Alger.
Bine, băieţi. Ascultaţi.
Aterizăm la Alger.
Pregătiţi-vă echipamentul.
Algeria, aici Delta unu
Cerem permisiune de aterizare.
Aici aeroportul internaţional Boumédienne.
Aveţi permisiunea.
Zborul American Travelways 282,
aici aeroportul Boumédienne.
Puteţi ateriza.
Deci voi rămâneţi la echipament.
De data asta o să acţionăm,
aşa-i, d-le colonel?
Aşa-i.
Aici Delta unu. Va recepţionez.
Da, d-le. O clipă.
D-le colonel. D-l general Woodbridge.
D-le general, avem
aproape condiţii perfecte.
E exact situaţia pe care am aşteptat-o.
Dacă aşteptam mai mult,
ne alegem poate cu un alt fiasco.
Îmi pare rău, Nick. Preşedintele
nu doreşte să pună în pericol nici o viaţă.
El doreşte să-i poate elibera
prin negocieri.
Până ce negocierile eşuează,
oamenii tăi se afla în aşteptare.
Cât trebuie să aşteptăm?
Generalul aşteaptă lumina verde
de la d-l Preşedinte.
Eu aştept lumina verde de la el
şi voi de la mine.
Între timp mă duc până la terminal.
Vreau să interoghez ostasticii care au fost eliberaţi
dacă şi când o să fie eliberat vreunul...
Bine, du-te acolo şi pregăteşte-te.
- Dar aşteaptă semnul meu.
- Am înţeles.
În ordine, scapa de cutie.
Mişca.
D-le căpitan Rafai, zborul de la
Atena a aterizat adineauri.
Camaradul tau va fi cu tine
în orice clipă.
Aşteptam să eliberaţi neîntârziat
femeile şi copii.
O să ne ţinem de cuvânt
aşa *** am promis, d-le Ambasador.
- D-le colonel, vin la avion.
- Aştept aici, d-le Ambasador.
Trimite-mi oricare ostatic
din avionul acela care vorbeşte engleza.
McCoy. Nu acţionează nimeni până ce nu
femeile şi copii sunt în siguranţă.
Toate unităţile, recepţionat.
Unu, doi şi trei.
Jaffer.
Mă bucur nespus să vă văd, fraţii mei.
Aşteaptă. Ia cu tine femeile şi copii.
Ce mai faci, Jaffer?
Aşa şi aşa. *** e misiunea?
Totul e excelent.
Să eliberam
Femeile şi copii?
Da, Daţi-i drumu.
Vă rog,
Lăsaţi-l să plece.
E pe moarte.
Nu.
Dar dacă vrei poţi pleca.
Te eliberez împreuna cu femeile.
Du-te.
Ingrid...
Eşti o femeie curajoasa.
Unitatea unu se află pe poziţii.
Unitatea doi pe poziţii.
Unitatea doi e pe poziţii.
Nu acţionaţi înainte ca femeile
şi copii să fie în siguranţă.
- Recepţionat, unitatea doi.
- Unitatea doi recepţionat.
- Unitatea trei?
- Unitatea trei recepţionat.
Doamnelor şi copii lăudat să fie Allah.
E timpul să părăsiţi avionul.
Bărbaţii vor rămâne pe locurile lor.
Vă rugăm să luaţi în mâna
lucrurile de valoare, banii şi bijuteriile,
astfel încât să le putem aduna
când treceţi prin cabina clasei întâi.
Du-te, draga.
Ne vedem mai târziu.
Jay, să ai grijă de mama ta.
M-ai înţeles?
Doamnelor, înaintaţi. Înaintaţi cu toţii.
- Păstrează-l pentru tine.
- Înaintaţi, doamne creştine.
De ce vă purtaţi ca nişte bandiţi?
Nu luptaţi pentru libertate?
Mişca.
Iau asta... şi asta...
Eu iau ceva bani.
- Vă aparţine?
- Da.
Vă mulţumesc.
- Aveţi ceva bani? Bine, mergeţi.
- Aici.
Mergeţi, mergeţi.
Slava Domnului, femeile sunt în siguranţă.
Da.
Autobuzul a plecat.
Suntem pregătiţi să acţionăm.
Îmi pare rău, McCoy.
Trebuie să mai aşteptăm.
La naiba, Nick. Să n-o dam şi
pe asta-n bară.
Cu toţii în spate.
- D-le colonel Alexander?
- Da.
La telefon.
Alexander.
Nick... avem undă verde.
Am înţeles.
McCoy... intram.
Doborâţi-i.
În ordine, unitatea unu şi trei, pornim.
Închideţi comunicarea.
Intram în... 60 de secunde.
Gata? Marcat.
Pornim în 60 de secunde.
60 de secunde. Marcat.
Închideţi radiourile.
D-le colonel, dânsa este Ingrid Harding,
Casieriţa avionului.
D-le Ambasador,
aş dori să vorbesc cu dânsa în particular.
- Bine-nţeles, domnule.
- Vă mulţumesc.
Domnişoara Harding,
Va dura numai câteva minute.
- Ce se-ntâmplă?
- Se va ataca avionul.
Oh, nu. Nu.
Toţi ostaticii din Beirut,
O să fie ucişi.
- Care ostatici?
- Băieţii de la marină şi evreii, care au părăsit avionul
- când au venit ceilalţi deturnatori.
- Alţi deturnatori?
Toţi acei bărbaţi care au urcat la bord.
10 sau 12.
Oh, Dumnezeule.
Către toate unităţile.
OK, 30 de secunde. În ordine?
Toate unităţile. Haide,
Cineva să răspundă.
Să mergem. Aprinde lumina. Porneşte sirena.
Ce dracu e asta?
Haide, pleacă de acolo, McCoy.
Stingeţi luminile!
La pământ.
Ce naiba?
Nu ripostaţi. Plecam.
- Valea.
- Nu trage.
Valea. Ieşiţi din tanc.
Oh, rahat.
Decolează - imediat! Decolează.
Bine, bine.
Haide.
Americanii.
Uite ce au făcut!
Priveşte, americanii.
O să-l omoară.
Acum preşedintele vostru va ştii
că vorbim serios.
- Iată un semn...
- Nu trage.
Pentru poporul american.
Un ucigaş de la marină.
- Oh, Isuse.
- Nemernicule. Să mergem.
Haide, mişca.
Îmi cer scuze dar trebuia să acţionez astfel.
Numai aşa v-am putut opri la timp.
- Ce s-a întâmplat, d-le colonel?
- Au urcat încă 12 terorişti la bord.
Se afla în tot avionul şi au mitraliere.
Ar fi fost un dezastru.
E american. A fost la marină.
- Ce facem acum?
- Plecăm în urmărirea lor, presupun.
Se întorc la Beirut.
- Adică totul s-a terminat pentru noi?
- Dimpotrivă d-le colonel.
Preşedintele doreşte să zburaţi la Israel.
Israelul este prietenul nostru cel mai bun
din Estul Mijlociu şi se afla la numai 20 de
minute de Beirut.
O să primiţi tot ceea ce aveţi nevoie
ca să iasă totul bine.
Preşedintele vrea ca acei oameni
să se întoarcă acasă.
şi noi, d-le general. şi noi.
Suntem americani. La pământ.
Liber.
Deloc rău, McCoy. Deloc.
20 de secunde. Foarte exact.
- Reuşim şi în 10.
- În ordine, încă odată.
ISRAEL, BAZA AIRFORCE
SÂMBĂTA, 20 IULIE – ora 5:50
O clipă, McCoy. Avem musafiri.
- D-le colonel Alexander?
- Da.
Bună dimineaţa. Sunt colonelul Amir
De la poliţia secreta israeliana.
Oh, da. Dânsul este maiorul McCoy.
- Bună dimineaţa, d-le maior.
- Colonele.
Pot să vorbesc cu dv.?
Desigur.
Bobby, preia.
Vreau s-o faceţi în 10 secunde.
Coborâm imediat.
- Deci ce se întâmpla?
- Au mutat ostaticii din avion.
- Unde?
- Nu ştiu.
Pot fi peste
tot în Beirut.
D-le colonel, presupun ca Mossadul mai
are oameni infiltraţi în Libanon, corect?
Presupuneţi bine.
- Trebuie să iau legătura cu unul dintre ei.
- Sondati terenul înainte de salvare?
- Ne-ar ajuta enorm, d-le colonel.
- Pot să vă sugerez...
- Au anunţat o conferinţă de presă.
- Ah, desigur.
Acum când sunt în atenţia lumii,
vor să manipuleze presa. Perfect.
BEIRUT, PLAJA MEDITERANEANA
SÂMBĂTA, 20 IULIE – ora 8:00
Adu-i înăuntru... rapid!
Aduceţi repede şi saltelele.
Daţi-le la câini.
Mahmud! Du-te şi dublează gărzile. Rapid!
Încă o înmormântare.
Un alt creştin.
Am fost la Beirut acum 20 de ani.
Atunci ar fi trebuit să fi aici.
Era minunat. Aveau de toate.
Cluburi de noapte, dansuri, concerte,
râsete.
Era Las Vegas-ul Estului Mijlociu.
Beirut era un oraş frumos pe-atunci.
Nu-mi place.
Ce nu-ţi place?
Acest loc creştin.
Biserica? Întotdeauna a fost aici.
Vrei să o distrugem?
Şi preotul?
Grecul?
E dintotdeauna aici... ca şi clădirea.
E un preot şi un prieten...
Nu-a putem face nici un rau.
Nu am încredere în creştini.
Hei, voi eroi ale marinei.
Prietenul vostru.
e în presa.L-au omorât.
L-au omorât pe Tom.
AEROPORTUL BEIRUT
LUNI, 22 IULIE – ora 10:00
*** s-au purtat cu dv,
d-le căpitan?
Chiar bine. Ne dau de mâncare.
Ne lasă să folosim baia.
Cred că se poarta bine cu noi.
Unde sunt ceilalţi?
Evreii? S-a făcut într-adevăr o selectare?
Întoarce-te.
Încă o întrebare.
Dacă încerci să faci pe deşteptul cu
mine, d-le căpitan, te omor.
- Asta ar face un adevărat erou din tine, nu?
- Da.
Întoarcete la presa,
Dar ai grijă ce spui, da?
Vă rog să puneţi întrebările.
Pe rând.
Domnu, bagajul dv., vă rog...
Deasemenea şi camerele.
Paşaportul, vă rog.
- Sunteţi canadian?
- Da, de la televiziunea CBC, Canada.
Toate televiziunile lumii se afla azi aici.
Cureaua.
Mă scuzaţi.
Asta-i tot.
E bine, e bine.
Vă doresc şedere plăcuta la Libanon.
Mulţumesc.
De unde ai cureaua asta stupidă?
Tu mi-ai făcut-o cadou de ziua mea.
Chiar? Sper că-ţi place.
Deci eşti canadian.
Sunteţi binecuvântaţi cu
o ţară frumoasa şi paşnica.
Mi-ar plăcea să merg acolo într-o zi.
Păi şi asta e o ţară frumoasa.
E o ruşine.
- ştii unde trebuie să mergem?
- Da, fiul meu. Suntem deja pe drum.
O să ai nevoie de acestea.
Dacă te uiţi în jos în dreapta ta,
vei vedea conducta principală de canalizare.
Duce direct
în spatele şcolii.
Acolo sunt ţinuţi majoritatea ostaticilor.
Cartierul lor principal. Acolo sunt ţinuţi evreii.
Vrei să vi cu mine?
Nu. Du-te şi fă ce ai de făcut.
Sub scaun vei găsi ceva de care probabil
o să ai nevoie... pentru orice eventualitate.
Grăbeşte-te.
şefule, nu crezi că avem prea multă
încredere în individul acela?
Israelenii susţin că este omul lor
cel mai bun din Liban.
Şi avem nevoie de cineva
care duce mesajul la Nick.
Părinte.
Da, fiul meu. D-zeu te va ierta.
Vino.
Şefule, uite.
Ar fi bine s-o ştergem de aici.
Stai.
Stai aici.
Dute! Dute!
Isus Hristos, ce facem acum?
Prinde-i... Prinde-i!
Pleacă dracului de aici.
Rahat.
- Eşti bine, Butch?
- Da, sunt ok, şefule.
Drace, era cât păcii, nu?
E deja 4:15.
L-am prins la radio. A început
să spună ceva. Dar l-am pierdut.
Ei nu mai pot aştepta.
- Dânsul este d-l Samir, ghidul dv. în Beirut.
- Oh, bine.
Trebuie să plecăm.
Dacă nu o să pierdem acea întâlnire.
ISRAEL, BAZA NAVALĂ DIN HAIFA
LUNI, 22 IULIE – ora 4:15
Raffi... Vreau să-ţi mulţumesc pentru
ajutorul tau în chestiunea asta.
- Mi-aş dori să mă alături vouă
- Pai a-ţi mai făcut-o în alte daţi.
- Acum e rândul nostru.
- Noroc.
În ordine, băieţi verificaţi-vă echipamentul.
Toate maşinile, tot armamentul, personalul.
Să mergem.
Oh, Doamne, şefule. S-a dus.
Ne trebuie o altă maşină.
Avem una.
Luaţi nişte paturi pentru la noapte.
*** ar fi cu nişte paturi?
Nu vă trebuie paturi.
Mâine o să muriţi.
Scott, trebuie să fie ei.
Cam la o milă de ţărm. Aş zice.
- Eşti bine?
- Da. Tu?
- E bine să fi din nou pe uscat. *** stăm?
- Avem trei ţinte.
O scoala pe un mal din nordul Beirutului.
Acolo se afla 60 de ostatici.
- ştii unde este?
- Lângă cimitirul ortodox grecesc?
Da, aşa-i.
Evreii sunt ţinuţi într-un beci la
cartierul lor principal în centrul oraşului.
Iar echipa ATW e ţinuta
captiva în avion.
- Pe ei va trebui să-i salvăm ultimii.
- Bine. Am desenat o hartă.
În ordine. Puneţi-vă insignele.
Pornim peste două minute.
Să-i dăm drumu, partnere.
Abdul, scoală-te.
Ce-i?
- Sunt aici.
- Cine
Americanii.
Sus... Cu toţii. Repede!
Voi toţi veniţi cu mine.
Abdul...
Scoate ostaticii de aici.
Bine.
- Să ne ajute Dumnezeu.
- Lăudat fie Domnul.
Haideţi, plecam. Repede!
Mişcaţi-vă fundurile!
Acesta e locul.
Succes.
E totul în ordine?
Da.
Au mâncat?
Au mâncat şi s-au culcat.
De ce te uiţi aşa la mine?
Mă urăşti, nu?
Luptăm împotriva guvernului tau,
nu împotriva ta.
E Casa ta Alba.
Într-o zi o să mă duc acolo.
O să conduc un camion
iar camionul, va exploda.
Asta-i sinucidere. Eşti conştient, nu.
Ştiu *** să mor.
Casa Albă e foarte mare.
O să ai nevoie de mult explozibil.
N-o să reuşeşti să ajungi aproape de locaţie.
Îţi faci iluzii.
Crezi că noi nu avem
prieteni în America?
Vei fi surprins.
Într-o zi.
Delta doi pe poziţie.
- Gata, şefule?
- Să acţionăm.
Ai auzit ceva?
Nu. Numai zarurile mele.
Acoperă-ne.
Încă un minut.
Fiţi gata.
Ok, 30 de secunde.
Haide, McCoy.
Somn uşor, fraiere.
- Curtea din spate, Bobby. Nick are camionul.
- Bine, şefule.
Domnilor, să mergem. Segal, acoperă spatele.
Opreşte-l!
Scoala către cartierul principal!
Scoala către cartierul principal!
Aici comandantul. Nu ţipă.
Care-i problema?
Americanii sunt aici!
S-a deslantuit iadul!
Cine-s?
Americanii!
Sunt sute cu jeepuri şi
tancuri, ne omoară!
Unde e Mustafa... şi superiorii tai?
Unde sunt ostaticii?
Trebuie să omorâţi toţi americanii.
Americanii ne omoară pe noi!
Voi sosi în cinci minute
cu întăriri.
Nu putem aştepta... Nu putem aştepta!
Salim. Salim... mă auzi?
Salim, ce se-ntâmplă?
Americanule?
Americanele, mă auzi?
vreau să vorbesc cu tine.
Americanule? Vreau să negociez.
Mă auzi, Americanule?
Tare şi clar.
Grăbeşte-te.
Haide, repede.
Înapoi!
Piciorul meu!
În ordine, vin. Ţine-te de mine.
Te-am prins.
- Vă pot ajuta. Sunt student la medicină.
- În ordine. Are probleme cu circulaţia sanguină.
McCoy. Ce faci acolo sus?
Arunca aia şi vino aici jos.
Ce vrei să fac? Să sar?
Nu-mi pasă ce faci. Grăbeşte-te.
- Destul de rapid?
- Unde sunt ostaticii?
Sigur sunt în adăpost.
Bobby e cu ei.
- Asta-i tot ce pot face până vom reuşi
să te ducem la un spital.
- Sper că nu un spital local.
O să-mi pierd piciorul?
Nu te teme. Săptămâna viitoare
o să faci maraton. Să mergem.
- Îl duc eu. Ai destule de făcut.
- Merci. Domnilor, după mine, repede.
- Repede. Întăririle sunt pe drum încoace.
- De unde ştii?
- Am prins ceva la radio.
- N-am ştiut că ştii araba.
Dacă nu plecăm de aici,
cu toţii o s-o vorbim.
Bobby! Haide.
- Fii atent la piciorul lui.
- Să plecăm. Haide.
Vino, nu vă opriţi. Să mergem.
Haide, odată, trebuie să plecăm.
Tai-o.
Mişca. Du-te!
Locul e pustiu.
Se pare că au fost aici.
Haide. Să mergem.
- Delta unu.
- Aici Delta doi.
După aparenţe,
cartierul lor e gol.
Repet, celulele sunt goale.
Se pare că i-au mutat pe oamenii noştri.
- Atunci gaseste-a, la naiba.
- Vreo sugestie, Delta unu?
Îmi cer scuze, dar Beirutul
e o metropola cu 2 milioane de oameni.
Găseşte unul care vorbeşte limba engleză
şi descoase-l.
Haideţi băieţi. Trebuie să ne mişcăm repede.
Trebuie să găsim pe cineva care vorbeşte.
- Unde i-ai găsit?
- Se ascundeau sus în dormitoare.
Acum...
cine este ofiţerul vostru superior?
Vorbiţi sau o să muriţi.
Ofiţer. Tu? Tu?
Vino aici. Ridică-te.
Deschide gura.
Deschide gura. Ah!
Nu dacă vrei să rămâi în viaţă.
Vrei să trăieşti?
Unde au fost duşi americanii?
Te aud, Jamil.
Am primit un mesaj de la Khomeini.
E de acord?
Ayatollahul te va bineveni
pe tine şi pe ostaticii tai.
Lăudat fie Domnul, Jamil.
Te va întâmpina generalul Mahamuzi.
Te va conduce prin Siria
până la Ayatollah.
Primul şi al zecelea, Delta unu.
Sunt în drum spre Teheran.
- Pe strada Damascului.
- După ei.
Da, domnule.
Ne vedem când ne vedem.
OK, să mergem!
La naiba. În curând se va lumina.
- Decolează. O să încetinesc întăririle.
- Bine. Apoi te alături lui Pete.
- Ne vedem la aeroport.
- Nu o să te pot aştepta.
- Atunci nu aştepta.
- N-o să aştept.
Bobby, stai cu d-l maior, apoi ia
maşina mea şi ne întâlnim la livada.
Să mergem. Vino.
Delta doi, aici Delta unu. Terminat.
- Care-i planul, şefule?
- O petrecere surpriză.
- Ca pe vremuri.
- Ai priceput.
- Delta doi, recepţie.
- O să mă ocup de etajele de sus.
Da, vă aud, d-le maior.
- *** merge?
- Ei bastarzii ăia s-au furişat, şefule.
O să-i prind.
Ai grijă, Butch, bine?
Da. Ne vedem când ne vedem, şefule.
- Bobby.
- Da.
- Să înceapă distracţia.
- Să-i dăm drumul.
Nu acţionează nimeni fără ordinul meu.
Se pare ca americanii încă nu au plecat.
Mă tem că am venit prea târziu.
Poate e o capcană, pare o ambuscadă.
Nu cred.
D-le comandant... Cred ca greşiţi.
Doamne Dumnezeule.
Atacaţi scoala!
LIBANON, STRADA DAMASCULUI
MARŢI, 23 IULIE – ora 5:50
- De ce ai oprit?
- Nu eu, el.
Ce se-ntâmplă? De ce ai oprit?
Dă-i drumul!
Uitaţi-vă la el... Uitaţi-vă la el.
Te-ai oprit din cauza unui singur bărbat
pe o motocicletă? Continua drumul.
Mişca! Porneşte!
Întoarceţi-vă! Întoarceţi-vă la Beirut!
La naiba. E Scott acolo jos.
În ordine, să-i dăm drumul.
Ok, să mergem!
Să-i atacăm.
Sunt băieţii noştri. Americanii.
Sunt "Delta Force".
Aveţi nevoie de ajutor?
Ia volanul.
Înpastriati-va...
Acoperă-ne.
Pete.
Dă-mi pătura.
Dezbracă-l.
Oh, Isuse... Pete.
- Ştii drumul spre aeroport?
- Da, d-le maior.
Mutaţi ostaticii în maşina noastră.
Colonelu te aşteaptă la livada de portocale
lângă aeroport. Nu te oprii.
Iau motocicleta ta.
- Dar dv. d-le maior?
- Mai am ceva de rezolvat.
Transmite-i colonelului sa nu mă aştepte.
Mai am nevoie de bandaje.
E prea mult sânge.
E cineva?
Te duci undeva?
Pete.
Salut, doctore. Vino aici Pete. Încet.
Mike. Adu-mi geanta şi oxigenul.
- Se pare că ne-au aşteptat.
- Da, domnule.
Trebuie să căutăm altă cale de ieşire.
Poate reuşim să tăiem o ieşire
prin gardul din spate.
Pare linişte.
Ce crezi, câţi gardieni sunt
în jurul avionului?
Aş spune între 12 şi 16.
Iar noi suntem şase.
Ce-i? Vino aici.
Stai.
- Vorbeşti engleza?
- Da.
- Vorbeşte. Cine-i responsabil?
- Jaffer. Se afla în avion.
- Câţi oameni are?
- Nu are.
- Glumeşti.
- Jur pe Allah, e singur.
- şi ostaticii?
- Sunt trei, dorm în carliga.
Ai o parolă?
Dacă vrei să trăieşti, foloseşte-o.
Jaffer Iben Khalil,
"Vino din munţi!"
- Poate doarme.
- Trezeşte-l.
Jaffer Iben Khalil.
"Vino din munţi!"
Vino repede!
Poftim?
- Bună dimineaţa.
- Neaţa.
Bună dimineaţa, domnilor.
Colonel Alexander. Delta Force.
Era şi timpul.
- Ajunge combustibilul?
- Pentru ce?
- Să zbori până la Israel.
- Desigur.
Mai ai nevoie de ceva pentru decolare?
- Da. O pistă liberă.
- În ordine.
Jim, adu-i înăuntru.
- Haideţi, trupa.
- Să ne mişcăm.
Să mergem.
Luaţi loc în spate şi puneţi-vă centurile.
Trebuie s-o ştergem de aici repede.
Haide, mişca.
Găsiţi-vă un loc fiecare, rapid.
Du-l la clasa întâi. Dacă nu
eşti rănit, du-te în spatele avionului.
Pune-i acolo jos. Continuaţi.
Te simţi bine? Dute în spate.
Haide. Verificaţi timpul. Să mergem.
Trage.
Unde e McCoy?
- Intercom verificat.
- Verificat.
În ordine, d-le căpitan. Toţi au urcat.
Să pornim odată drăcia asta şi
să plecăm înainte să apară tot Beirutul.
În ordine.
Ok. Presiunea-i mare porneşte... numărul doi.
Samir! Mişca! Mişca!
Dute şi opreşte avionul!
Haide. Închide trapa.
- Şi maiorul McCoy?
- Nu putem aştepta. Întotdeauna întârzie.
Trebuie să scot oamenii aceştia de aici.
Ok, trupa, să mergem.
Zbor 282? Zbor 282,
Ce aveţi de gând?
Nu aveţi autorizaţie să vă mişcaţi.
Staţi pe loc.
Beirut...
Aici cursa American Travelways 282.
Vreau să vă mulţumesc
pentru o şedere interesantă la Beirut.
Vă doresc la toţi o zi frumoasă.
ATW 282, terminat.
Au înnebunit... sunt nebuni...
au luat-o razna!
Drace. Trag în noi.
D-le colonel, este d-ul maior.
Haide. Întinde-i o coardă.
Gata? Ok.
Asta e. Te-am prins. Stai linist. Trage.
Steward, închide uşa.
- Ridica pasărea asta în aer şi s-o ştergem.
- Nu ştiu dacă avem destul spaţiu.
- Avem o singură şansă. Haide.
- În ordine. Am pornit.
*** se simte Pete?
E în faţa.
Doctorul a transformat clasa întâi
într-un spital.
Hei, băieţi, Budweisers.
Daţi mai departe.
De unde au venit astea
sunt încă multe.
*** se simte, doctore?
Şefule.
Bună, copile.
I-am scăpat pe toţi?
Da, pe toţi.
Plecam acasă?
Mergem acasă.
Ne vedem acolo, Scott.
Ne vedem când ne vedem.
Doctore...
Dragoste mai mare nu cunoaşte decât
cel care îşi dă viaţa pentru un prieten.
Tatăl nostru din ceruri,
Te rugam primeşte la Tine
acest suflet umil
pentru eternitate.
În numele Tatălui, al Fiului...
Şi al Sfântului Duh.
Amin.
ISRAEL, AEROPORTUL BEN-GURION
MARŢI, 23 IULIE - ora 8:00
Oh, Doamne.
Va fi bine. Eşti bine?
Tu *** te simţi?
Ai încredere în avion.
SFÂRŞIT
Subtitrarea:
YVE