Tip:
Highlight text to annotate it
X
Bună tuturor.
Nu știu *** sunteți voi, dar cu acest efort de gândire și învățare
m-a apucat foamea.
Simțiți și voi *** vă roade stomacul?
Dar nu-i încă ora de masă. Eu vin înainte.
Un lucru pe care l-am aflat despre mine în această dimineață
e că știu să cânt.
Nu știu dacă la slujba de duminică dimineață
cei din jurul meu ar fi de acord, dar –
Voluntariat.
Sunt directorul unei organizații locale de caritate
care sprijină comunitățile și ajută persoanele să-și împlinească potențialul.
Voluntarii sunt foarte importanți pentru noi.
De ce-i atât de important voluntariatul?
Probabil cunoașteți clișeul:
„Dacă vrei ceva să fie făcut, vorbește cu o persoană ocupată.”
Pe acest principiu îmi imaginez
că mulți dintre noi deja fac voluntariat.
Cu riscul de a vă deconspira,
aș dori să verific această teorie.
Îndată – dându-vă șansa să vă gândiți –
vă voi ruga să ridicați mâna
cei care faceți voluntariat în mod curent.
Să zicem în medie 2 ore pe lună sau cam așa.
Dacă nu vreți să vă evidențiați
sau nu vreți ca ceilalți să vadă dacă ridicați mâna sau nu,
faceți ca fiul meu care crede
că dacă închide ochii nimeni nu îl vede.
Deci, cunoscând posibilele riscuri, închideți, dacă vreți, ochii
și ridicați mâna dacă în acest moment
faceți regulat voluntariat, într-o formă sau alta.
Câțiva, aș fi crezut că sunt mai mulți.
Dar în ultimii... Țineți mâinile sus!
Dar în ultimii doi, trei ani?
Poate nu ați făcut recent.
OK. Mulțumesc. E destul de greu de determinat. Dacă ar fi întrebat Jonathan Dimbleby,
ar fi zis circa 50%
în ultimii doi, trei ani.
De ce facem voluntariat?
Se poate să fi avut o rudă sau un prieten bolnav care a fost ajutat
de o organizație locală și vrem cumva să dăm înapoi
mulțumirea pe care simțim că le-o datorăm.
Poate credem că noi am avut noroc în viață
și vrem să dăm ceva în schimb.
Poate acționăm din motivație religioasă, umanistă, de a-i ajuta pe alții.
Toate astea și multe altele sunt motive întemeiate pentru a face voluntariat.
Dar aș vrea să vă sugerez că cel mai bun voluntariat
mai are la bază două lucruri.
În primul rând, voluntariatul e o relație reciprocă.
Ne dă înapoi cel puțin atât
cât putem da celor pe care-i sprijinim.
De pildă, putem deprinde ceva nou
sau simplu, ne îmbogățim experiența de viață.
Poate fi simpla recunoaștere în negație
a nevoii proprii de a fi sprijinul cuiva. Cu toții avem această nevoie.
Desigur, studiile au arătat că mai e și faptul
că voluntariatul îmbunătățește facultățile mentale și redă buna dispoziție,
reduce izolarea socială.
Și mă gândesc aici și la ce-i fundamental, simplu și totuși profund,
la faptul că a fi la nevoie alături de cineva
ne ajută să ne conectăm profund în vulnerabilitatea noastră
și ne amintește de legăturile noastre umane.
Ne conectează ca parte a umanității noastre comune.
Asta mă aduce la al doilea motiv
al importanței voluntariatului.
E faptul că voluntariatul ne ajută să ne conectăm local,
cu comunitatea noastră ca parte a sprijinului
și susținerii unei vecinătăți sănătoase.
Voluntariatul local e o parte crucială
a lipiciului ce ne ține laolaltă ca societate.
Jargonul comun și capitalul social, dar spun lipici,
urzeala și țesătura dacă vreți,
firele conexiunilor ce ne leagă
ca ființe umane și comunitate locală.
Oh, devin poetic când vorbesc despre asta.
Dar din acest motiv cred că această cultură a lucrului intens
individualizarea, nebunia după privatizare
și alte aspecte ale vieții comunitare sau locale pot fi atât de distrugătoare.
Deci, dacă sunteți deja voluntar, poate ați dori
să reflectați ceva mai mult la motivul pentru care o faceți
și poate să vă revizuiți voluntariatul și conexiunile
la prânz *** ați văzut deja la cafea.
Sper că vă vor da multe idei pentru oportunități locale de voluntariat.
Iar dacă încă nu faceți voluntariat, de ce nu?
Încercați.
Din nou, vă îndemn să studiați posibilitățile disponibile.
Fiecare dintre noi, la vremuri grele,
vom recunoaște importanța relațiilor sociale pentru a trece de acele vremuri.
Sunt sigur, cu toții am trăit experiența unei pierderi, poate a șomajului.
Poate o sănătate mentală sau fizică șubredă.
Și ce ne-a ținut în picioare
în acele vremuri grele au fost legăturile pe care le-am avut.
Altă mare ironie a vieții este
că tocmai celor mai vulnerabili adesea le lipsesc
legăturile de familie și de comunitate puternice.
Și de aceea voluntariatul e atât de important.
În încheiere aș vrea să spun: voluntariatul cel mai bun
e o relație reciprocă ce ne conectează local
și clădește o comunitate sănătoasă și durabilă.
De asemenea, aș adăuga, e cu avertizare pentru sănătate.
Vă poate schimba viața – în bine.
Mulțumesc. Poftă bună!
(Aplauze)