Tip:
Highlight text to annotate it
X
Imaginează-ți că ești la un meci de fotbal
și un tip insuportabil stă lângă tine.
E zgomotos,
își varsă băutura pe tine,
și râde de echipa ta.
Câteva zile mai târziu, te plimbi prin parc
când deodată începe să plouă.
Cine apare lângă tine
și-ți oferă o umbrelă?
Același tip de la meciul de fotbal.
Îți schimbi părerea despre el
pe baza acestei de-a doua întâlniri
sau rămâi cu prima impresie
și-l consideri o cauză pierdută?
Cercetarea în domeniul psihologiei sociale sugerează
că ne formăm repede impresii despre ceilalți
pe baza comportamentului lor.
Reușim să facem asta cu puțin efort,
deducând trăsături de caracter stabile
pornind de la un singur comportament izolat,
*** ar fi un cuvânt dur
sau un pas neîndemânatic.
Folosindu-ne impresiile ca și ghid,
putem prezice cu acuratețe
*** se vor comporta oamenii în viitor.
Înarmat cu informația că
tipul de la meciul de fotbal
a fost un ticălos prima dată când l-ai întâlnit,
probabil te aștepți ulterior la altele similare.
Dacă e așa, poate vei alege să-l eviți
când îl mai întâlnești.
Astea fiind spuse, ne putem schimba impresiile
în lumina unor noi informații.
Cercetătorii comportamentali au identificat
tipare constante care par să ghideze
acest proces de actualizare a impresiilor.
Pe de-o parte, aflarea de informații
negative, imorale, despre cineva,
are, în mod normal, un impact mai puternic
decât aflarea de informații pozitive, de o înaltă moralitate.
Așadar, din păcate pentru noul nostru prieten
de la meciul de fotbal,
comportamentul lui deplasat de la meci
ar putea să surclaseze comportamentul bun din parc.
Cercetarea sugerează că această preconcepție apare
deoarece comportamentul imoral diagnostichează mai bine
sau relevă
adevăratul caracter al unei persoane.
În regulă, urmând această logică,
a fi rău e întotdeauna mai puternic decât a fi bun
când vine vorba de actualizare.
Ei bine, nu neapărat.
Unele tipuri de impresii nu par să conducă
la acest fel de preconcepție privind negativitatea.
Când aflăm despre abilitățile și competențele altei persoane,
de exemplu,
această preconcepție se schimbă.
De fapt, informația pozitivă
cântărește mai mult.
Să ne întoarcem la acel meci de fotbal.
Dacă un jucător înscrie,
are, în cele din urmă, un efect mai puternic
asupra a ceea ce crezi despre abilitățile sale
decât dacă ar rata.
Cele două laturi ale actualizării
sunt, în esență, consecvente.
Per ansamblu, comportamentul care e perceput
ca fiind mai puțin frecvent este acela
pe care oamenii au tendința de a-l lua mai mult în considerare
când își formează sau actualizează impresii,
acțiuni imorale
și competențe.
Deci ce se întâmplă la nivelul creierului
când ne actualizăm impresiile?
Folosind fRMN-ul,
sau Rezonanța Magnetică Nucleară funcțională,
cercetătorii au identificat
o rețea extinsă de regiuni cerebrale
care răspund la informații noi,
diferite de impresiile inițiale.
Acestea includ zone asociate cu
percepția socială,
atenția,
și controlul cognitiv.
Mai mult, când actualizăm impresii
pe baza comportamentului oamenilor,
activitatea din cortexul prefrontal ventrolateral
și din scizura temporală superioară
corelează cu percepțiile
a cât de frecvent apare acel comportament în viața de zi cu zi.
Cu alte cuvinte, creierul pare că urmărește
proprietăți statistice de nivel scăzut ale comportamentului
pentru a lua decizii complexe
privind caracterul altei persoane.
E nevoie să decidă
dacă e comportamentul tipic al acestei persoane
sau dacă e ieșit din comun.
În situația
samariteanului microbist-insuportabil-schimbat-în-bine,
creierul tău îți spune:
„Din experiență,
aproape oricine și-ar împrumuta umbrela,
dar modul în care acest tip s-a comportat la meciul de fotbal
a fost neobișnuit.”
Și astfel, te decizi să mergi pe prima impresie.
E o morală bună în această informație:
creierului tău, și prin extensie ție,
s-ar putea să-i pese mai mult de
lucrurile imorale și negative
pe care altcineva le-a făcut
comparativ cu lucrurile morale și pozitive,
dar e un rezultat direct
ale rarității comparative a acelor tipuri de comportament.
Suntem mai obișnuiți ca oamenii să fie buni în esență,
ca de exemplu să ajute un străin aflat la ananghie.
În acest context, să fii rău e mai puternic decât să fii bun,
dar doar pentru că a fi bun e mai frecvent.
Gândește-te la ultima dată când ai judecat pe cineva
pe baza comportamentului său,
în special o dată când simți cu adevărat
că ți-ai schimbat părerea despre cineva.
Comportamentul te-a determinat
să-ți actualizezi impresia,
ceva ce te-ai aștepta să facă oricine,
sau a fost ceva cu totul ieșit din comun?